Descriere

I. Generalitati

Metoda ROI (Reset Holistic Integrat) s-a nascut dintr-o experienta de analiza, cercetare, experimentare, observatie si culegere de date, a doctorului MIMMO MICARELLI, ce a durat 11 ani ca sa se materializeze, cu depunerea de marca-brevet la data de 7 august 1997.

Prin ROI se intelege aplicarea pe individ, prin chestiuni statistice, a unei modalitati terapeutice care are scopul de a reprograma structura corpului actionand asupra:
– functiilor mecanice (oase, muschi, articulatii etc.),
– chimice (nutritionali etc.),
– emotionale (trairile personale),
– psihologice (diferite traume),
– campuri de energie radianta electromagnetica si
– componenta spirituala.

Terapia ROI are in vedere vindecarea individului in care trebuie sa se tina cont de corp si sa fie considerat in ansamblul sau si mai ales, trebuie ingrijit creierul, capul si impreuna cu acesta continutul, adica craniul.
In metodologia ROI interventia se preocupa de aplicarea unor tehnici speciale, operand mai ales pe muschii fetei si ai craniului cu scopul de a determina un nou echilibru: totul in sinergie cu alte metode manuale si instrumentale deja cunoscute.

II. Tipuri de procedee efectuate

ROI (Reset Holistic Integrat) este o terapie holistica integrata, ce vede starea de sanatate ca fiind de fapt o stare de completa bunastare fizica, mentala, sociala si totodata un ansamblu de elemente care interactioneaza intre ele, iar metodele de tratament se adreseaza bolnavului si nu bolii organelor respective, ocupandu-se concomitent de mintea, corpul sau sufletul acestuia, urmarind evaluarea si echilibrarea fiintei umane, din punct de vedere fizic, emotional, mental si spiritual.

Aceasta terapie acorda o atentie deosebita la:

– gnatologia posturala (care se ocupa cu studiul morfologiei, functiei si disfunctiei sistemului stomatognat in scopul cunoasterii, mentinerii sau instaurarii echilibrului biologic si mecanic la nivelul aparatului dento – maxilar);

– ocluzii dentare (contactul dintre arcadele dentare, indiferent de faza statica sau dinamica in care se produce, ocluzia are rolul de a stabiliza mandibula in pozitiile sale fata de craniu).
In pozitia de repaus mandibular suprafetele ocluzale nu sunt in contact, intre ele exista un spatiu de 2-4 mm determinat in zona frontala si denumita spatiul de inocluzie fiziologica. In aceasta pozitie, intre suprafetele maxilare si mandibulare exista un spatiu denumit spatiul liber interocluzal care, la nivelul premolarilor, este de 2-3 mm. Spatiul liber interocluzal este variabil in functie de factori anatomici, functionali, clinici si psiho-emotionali. Pozitia asta nu este statica, ea putand vaia de la 1-7 mm.

– funcția mușchilor gnatomici pentru reabilitare, in fiziologia umana se intampla urmatorul lucru: fiecare zona dentara este in legatura cu organele, muschii si emotiile. Daca exista o lipsa aceasta se repercuteaza asupra altor zone ale corpului, implicand coloana vertebrala, spatele, bazinul, gambele si picioarele influentand si functiile intestinelor, emotionale si psihoneuroendocrinoimunologice.
In acest fel este conditionata intreaga postura si psihicul individului contribuind la determinarea patologiilor de diferite naturi: cefalee, vertij, balonare abdominala, lombalgie, intepenirea gatului, tiroidita, hernie de disc, sciatica, astenie, gonalgie.
Pare incredibil dar deseori originea primara sau cauza colaterala a unei pozitii gresite trebuie cautat in gura si uneori si in proasta functionare a limbii.

Acestea constituie elemente de referinta fundamentale in evaluarea starii de normalitate. De asemenea, introduce si importanța componentei emoționale, electromagnetice, spirituale in raport cu postura.

Un rol important al acestui mecanism de unificare a organismului este avut de tesuturile conjuctive. In afara de a avea o functie de sustinere, acestea participa si la metabolism, sau la acel proces prin care componentele chimice si fizice ale corpului sunt modificate cu scopul de a favoriza corecta desfasurare a functiilor:
– Respiratia diafragmata;
– Activitatea cardiaca;
– Reglarea termica

– Elemente de osteopatie – metoda moderna de diagnostic si tratament utilizata pentru
depistarea tulburarilor patologice ale biomecanicii corpului, organelor si tesuturilor, cu tehnici manuale blande si de mare rafinament. Se actioneaza manual asupra structurilor craniului, coloanei, coastelor, bazinului, sacrului, articulatiilor, aparatului musculo-ligamentar, asupra organelor interne cu scopul de a indeparta disfunctiile identificate din respectivele structuri si a restabili mobilitatea lor.

– Osteopatia craniana – legatura centrala intre craniu si osul sacru. Teoria osteopatica extinde altfel conceptul de miscare si la mobilitatea axei neurale (creier sau maduva spinarii) definita mecanism de respirare primar.
• Miscarea prezenta in sutura craniului;
• Un impuls ritmic in interiorul craniului care se distingele de toate celelalte pulsatii cunoscute.

Acest mecanism contine urmatoarele fenomene:

1. Miscari proprii ale creierului si ale maduvei spinarii;
2. Fluctuatia lichidului cefalo – rahidian;
3. Mobilitatea membranelor intercraniene si intraspinale;
4. Mobilitatea oaselor craniului;
5. Mobilitatea involuntara a osului sacru intre oasele iliace.

Prin urmare se creaza trei campuri de aplicare a osteopatiei:

1. Structural. Cu scopul de a relaxa sau tonifica anumite grupe de muschi, se folosesc tehnici
speciale de manipulare: tehnicile lui Michel si tehnicile trust. Acestea din urma constau in miscari decise si rapide pentru a elimina o articulatie specifica sau mai multe segmente osoase si pentru a normaliza segmentele vertebrale in directie inversa celei care a determinat disfunctia organica.

1. Intestinele. Intrucat anumite dereglări deriva dintr-o disfunctie musculara – scheletrica sau a aparatului intestinal, este aplicata, dupa o acurata palpare, o procedura usoara cu scopul de a „normaliza” diferite organe. Si in acest caz se cere participarea activa a pacientului prin respiratia prin diafragma.
2. Cranio – sacrala. In baza teoriei enuntate de Sutherland se recunoaste ca oasele craniene au o anumita mobilitate, esentiala pentru buna functionare a intregului sistem nervos si prin urmare la completarea tuturor activitati vitale organice.
   Se poate usor gasi la nivelul suturilor craniene o anumita pozitie a suprafetelor osoase. Aceste conformatii sugereaza miscari minime in anumite directii, astfel incat sa se creeze doua faze distincte: una de expansiune sau de flexiune craniana, in care craniul apare mai rotunda si o faza neutra sau de extensie craniala, in care craniul apare mai amplu in sensul anter – posterior si mai restransa in sensul transversal.
   – campuri de energie radianta electromagnetica de diferite frecvente: cuantica, neionizata, etc. Inima este cel mai puternic generator de energie electromagnetica din corpul uman. Campul inimii tale atinge oamenii de langa tine pe o raza de 2,8 – 3 metri (si poate la nivele si mai subtile chiar mai mult!)
   – componenta spirituala prin:
   * acceptare,
   * rabdare,
   * sinceritate,
   * aprecierea lucrurilor pe care le faci,
   * meditatie de iertare,
   * recompensare,
   * invatare din greseli,
   * gandire pozitiva,
   * ofera zambete,
   * credinta,
   * iubire.